Sari la conținut

Transfăgărășanul: istoria drumului construit de armată prin Munții Făgăraș, Bâlea Lac și ce vezi pe traseu

Publicat: noiembrie 20, 2026

Serpentinele Transfăgărășanului în Munții Făgăraș

Puține drumuri din lume au ajuns atracții turistice în sine. Transfăgărășanul (DN7C) este unul dintre ele: o șosea care urcă din Argeș, trece pe sub creasta Munților Făgăraș și coboară spre Țara Făgărașului printr-un șir amețitor de serpentine. Dincolo de peisaje, drumul are o poveste puțin cunoscută, legată de Războiul Rece, de armată și de oamenii care au lucrat aici, la peste 2.000 de metri, între 1970 și 1974.

În acest articol afli de ce a fost construit Transfăgărășanul, cum s-a lucrat la el, ce obiective istorice și naturale găsești pe traseu și ce trebuie să știi înainte să pleci la drum.

De ce a fost construit Transfăgărășanul

Contextul este august 1968, când trupele Tratatului de la Varșovia au invadat Cehoslovacia. România nu a participat la invazie, iar Nicolae Ceaușescu a condamnat-o public. Teama unei intervenții similare asupra României a dus la planuri de apărare care să permită deplasarea rapidă a trupelor peste Carpați, chiar și în cazul în care trecătorile clasice, precum Valea Oltului sau Valea Prahovei, ar fi fost blocate.

Mărturiile foștilor militari, culese de jurnaliști în ultimii ani, confirmă că invadarea Cehoslovaciei a fost „declanșatorul” proiectului. Drumul trebuia să traverseze cel mai înalt masiv al țării, Munții Făgăraș, pe o rută nouă, între Argeș și Sibiu.

Cum s-a construit: patru ani de muncă la mare altitudine

Lucrările au început în martie 1970. Au fost atribuite în mare parte trupelor de geniu ale Armatei Române, care au atacat muntele din două direcții: un regiment dinspre nord și altul dinspre sud. Proiectul a fost realizat integral de specialiști români, inclusiv de institutul de proiectare IPTANA.

Condițiile au fost extrem de grele. Pe tronsonul alpin s-a lucrat cu explozibil, în pante abrupte, pe vreme care se schimbă rapid. Pentru tunelul de lângă Bâlea Lac s-au folosit tone de dinamită și s-au excavat zeci de mii de metri cubi de rocă. Avalanșele și accidentele au făcut victime. Cifra oficială vorbește de aproximativ 40 de morți, dar numărul real este contestat de istorici, iar unii consideră că a fost mai mare.

Drumul a fost inaugurat oficial pe 20 septembrie 1974, deși lucrări de finisare au mai continuat câteva luni după aceea.

Drumul Transfăgărășan șerpuind pe versantul nordic al Munților Făgăraș
Foto: Maarten van den Heuvel / Pexels

Transfăgărășanul în cifre

  • Porțiunea construită între 1970 și 1974, cunoscută ca Transfăgărășan, are aproximativ 91 de kilometri, între zona barajului Vidraru și Cârțișoara. Întregul DN7C este mai lung, de circa 151 de kilometri.
  • Altitudinea maximă este de 2.042 de metri, în zona Bâlea Lac. Este al doilea drum ca altitudine din România, după Transalpina.
  • Tunelul Capra–Bâlea, de aproape 900 de metri, este cel mai lung tunel rutier din România.
  • Pe traseu se găsesc sute de podețe și zeci de viaducte.
  • Coborârea de la Bâlea Lac spre Bâlea Cascadă, pe versantul nordic, are aproximativ 13 kilometri de serpentine.

Ce vezi pe traseu: de la sud la nord

Curtea de Argeș și Mănăstirea Curtea de Argeș

Mulți turiști încep drumul din Curtea de Argeș, vechea capitală a Țării Românești. Merită oprirea la Mănăstirea Curtea de Argeș, ctitoria lui Neagoe Basarab legată de legenda Meșterului Manole.

Cetatea Poenari

La câțiva kilometri înainte de baraj, pe o stâncă deasupra văii Argeșului, se află Cetatea Poenari, asociată cu Vlad Țepeș. Urcarea se face pe un drum cu aproximativ 1.480 de trepte. Accesul poate fi restricționat temporar în zonele cu urși, așa că verifică înainte de vizită.

Barajul și lacul Vidraru

Barajul Vidraru, finalizat în 1966, este una dintre cele mai cunoscute lucrări hidrotehnice din România. Drumul trece chiar pe coronamentul barajului, de unde ai o vedere spectaculoasă spre lac și spre valea din aval.

Tunelul și Bâlea Lac

După ce urci prin pădure și apoi prin golul alpin, ajungi la tunelul de sub creastă. La ieșirea din el apare Bâlea Lac, un lac glaciar aflat la peste 2.000 de metri altitudine, declarat rezervație naturală încă din 1932. Este cel mai fotografiat punct al traseului și locul de unde pornesc multe trasee montane.

Serpentinele și Cascada Bâlea

Pe versantul nordic, drumul coboară în serpentine strânse, imaginea care a făcut Transfăgărășanul celebru în toată lumea. În 2009, echipa emisiunii britanice Top Gear a filmat aici, iar prezentatorul Jeremy Clarkson l-a numit „cel mai bun drum din lume”. Mai jos, la Bâlea Cascadă, se află cascada cu același nume și stația de telecabină.

Vedere de sus asupra Transfăgărășanului
Foto: Robert Nagy / Pexels

Când este deschis Transfăgărășanul

Porțiunea de altitudine, din zona Bâlea Lac, este închisă cea mai mare parte a anului din cauza zăpezii și a riscului de avalanșă. De regulă, drumul se deschide la începutul verii, la 1 iulie, și se închide toamna, la sfârșitul lunii octombrie. Datele se pot schimba în funcție de vreme, așa că verifică anunțurile CNAIR înainte de plecare.

Când drumul este închis, la Bâlea Lac se poate ajunge cu telecabina de la Bâlea Cascadă, pe versantul sibian.

Sfaturi pentru drum

  • Pleacă dimineața devreme, mai ales în weekend: în sezonul de vârf se formează cozi lungi la tunel și la Bâlea Lac.
  • Fă plinul înainte: pe porțiunea montană nu există benzinării.
  • Ia haine groase chiar și vara. La Bâlea Lac temperatura poate fi cu 15–20 de grade mai mică decât la poalele muntelui.
  • Nu hrăni urșii întâlniți lângă drum. Este periculos și se amendează.
  • Folosește frâna de motor la coborâre și oprește doar în locurile amenajate.

Ce mai vezi în zonă

Pe partea sibiană, la mai puțin de o oră de mers, se află Cetatea Făgărașului. Iar dacă ai mai mult timp, Sibiul și Brașovul sunt la o distanță rezonabilă pentru o excursie de câteva zile. Vezi și ghidul nostru Ce să vizitezi în Sibiu.

Întrebări frecvente

Cât durează traversarea Transfăgărășanului?

Fără opriri, porțiunea principală se parcurge în 2–3 ore. Cu opriri la Poenari, Vidraru și Bâlea Lac, socotește o zi întreagă.

Se plătește taxă pe Transfăgărășan?

Nu există taxă pentru drum. Pot exista taxe de parcare în zonele turistice, cum ar fi Bâlea Lac, și bilete pentru telecabină sau pentru Cetatea Poenari.

De ce a fost construit Transfăgărășanul?

A fost construit ca drum strategic, după invadarea Cehoslovaciei din 1968, pentru a permite deplasarea rapidă a armatei peste Munții Făgăraș.

Care e mai înalt, Transfăgărășanul sau Transalpina?

Transalpina atinge altitudinea maximă cea mai mare din România. Transfăgărășanul, cu 2.042 de metri, este al doilea.

Surse