Arcul de Triumf din București: istorie, inscripții și când îl poți vizita
Arcul de Triumf din București este monumentul care celebrează victoria României în Primul Război Mondial și Marea Unire din 1918. Așezat în nordul orașului, la intersecția Șoselei Kiseleff cu Bulevardul Constantin Prezan, arcul are 27 de metri înălțime și a fost construit în forma actuală între 1935 și 1936, după planurile arhitectului Petre Antonescu.
Mulți îl compară cu Arcul de Triumf din Paris, dar povestea lui e una profund românească: a fost ridicat de trei ori, a fost cenzurat de regimul comunist și restaurat după 1989. Pe 1 Decembrie, de Ziua Națională, pe sub el trece parada militară.
Informații practice (actualizat noiembrie 2026)
- Adresă: Piața Arcul de Triumf, Șoseaua Kiseleff, Sector 1, București
- Exteriorul: poate fi admirat oricând, gratuit, din parcul din jur și de pe trotuarele Șoselei Kiseleff
- Interiorul și terasa: se deschid publicului doar la anumite date, în special de sărbătorile naționale; urmărește anunțurile autorităților locale
- Durata vizitei: 20–30 de minute pentru exterior; aproximativ o oră dacă urci pe terasă
- Fotografii: cea mai bună vedere este din parcul aflat pe latura sudică, spre Șoseaua Kiseleff
- Atenție: arcul se află în mijlocul unui sens giratoriu; traversează doar pe la trecerile de pietoni
Cum ajungi la Arcul de Triumf
- Cu metroul: stația Aviatorilor (M2), apoi aproximativ 15 minute de mers pe jos pe Șoseaua Kiseleff
- Cu autobuzul: mai multe linii circulă pe Șoseaua Kiseleff și opresc chiar la Arcul de Triumf
- Pe jos: de la Piața Victoriei, pe Șoseaua Kiseleff, faci circa 25 de minute printr-una dintre cele mai frumoase zone ale Bucureștiului
- Cu mașina: parcarea în zonă este limitată; evită zilele cu evenimente și 1 Decembrie
Istoria Arcului de Triumf
Arcurile temporare
Bucureștiul a avut mai multe arcuri de triumf provizorii, ridicate pentru momente importante ale istoriei naționale, între care 1848, 1859, 1878, 1906 și 1918. După Războiul de Independență din 1877–1878, un arc de lemn a fost construit în grabă pentru ca armata victorioasă să defileze pe sub el.
Arcul din 1922
După Primul Război Mondial, pentru încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria din 1922, s-a ridicat pe același loc un arc nou, proiectat tot de Petre Antonescu. Avea schelet de beton și exterior din ipsos, cu decorații bogate. Materialele nu au rezistat, iar în câțiva ani arcul ajunsese într-o stare jalnică, fiind criticat în presa vremii.
Arcul de piatră din 1936
În 1935 au început lucrările pentru arcul de piatră pe care îl vezi astăzi. S-a folosit granit de Deva și marmură de Rușchița, iar o parte importantă a banilor a venit de la asociațiile veteranilor de război. Monumentul a fost inaugurat pe 1 decembrie 1936. Arcul are 27 de metri înălțime și o bază dreptunghiulară de 25 pe 11,5 metri.
Sculpturile și basoreliefurile au fost realizate de mari artiști ai vremii, între care Ion Jalea, Dimitrie Paciurea, Constantin Baraschi și Costin Petrescu.
Cenzura comunistă și restaurarea
După instaurarea comunismului, de pe arc au fost eliminate proclamațiile regelui Ferdinand, inclusiv cea despre intrarea României în război. Medalioanele cu chipurile regelui Ferdinand și reginei Maria au fost distruse și înlocuite cu motive florale, iar medalionul „Budapesta”, care amintea de campania din 1919, a fost șters. După 1989, medalioanele regale au fost refăcute și reamplasate, iar monumentul a fost restaurat.
Ce vezi la Arcul de Triumf
- Fațada nordică: inscripția care amintește de încoronarea regelui Ferdinand la Alba Iulia și de intrarea sa în București, plus medalioanele „Vitejia” (Ion Jalea) și „Credința” (Constantin Baraschi)
- Fațada sudică: medalioanele cu chipurile regelui Ferdinand și reginei Maria, refăcute după 1989
- Interiorul bolții: numele a 12 locuri de luptă în care s-a remarcat armata română, între care Mărăști, Mărășești, Oituz și Neajlov
- Latura estică: inscripția dedicată celor care au înfăptuit unitatea națională prin curaj și jertfă
- Terasa: atunci când este deschisă, oferă o panoramă asupra Șoselei Kiseleff și a nordului Bucureștiului
Sfaturi practice și greșeli de evitat
- Dacă vrei să urci pe terasă, planifică vizita de 1 Decembrie sau de alte sărbători naționale și verifică anunțurile din timp
- Nu încerca să traversezi sensul giratoriu prin locuri nemarcate: traficul este intens
- Combină vizita cu o plimbare în Parcul Regele Mihai I (Herăstrău) și la Muzeul Satului
- Pentru fotografii fără mașini, vino dimineața devreme în weekend
- La parada de 1 Decembrie, ajunge cu cel puțin două ore înainte ca să prinzi un loc bun
Ce poți vizita în apropiere
- Parcul Regele Mihai I (Herăstrău): cel mai mare parc al Bucureștiului, la câteva minute de mers
- Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”: case tradiționale din toată țara, pe malul lacului Herăstrău
- Ateneul Român: legat tot de Marea Unire; vezi ghidul nostru despre Ateneul Român
- Palatul Parlamentului: altă fațetă a istoriei Bucureștiului, în ghidul nostru despre Palatul Parlamentului
- Locul încoronării: regele Ferdinand și regina Maria au fost încoronați la Alba Iulia; citește despre Cetatea Alba Carolina
Întrebări frecvente
Când a fost construit Arcul de Triumf din București?
Forma actuală, din piatră, a fost construită între 1935 și 1936 și inaugurată pe 1 decembrie 1936. Înainte au existat mai multe arcuri provizorii, ultimul din 1922.
Cât de înalt este Arcul de Triumf?
Arcul are 27 de metri înălțime și o bază de 25 pe 11,5 metri.
Se poate urca în Arcul de Triumf?
Da, dar numai la anumite date, de obicei de sărbătorile naționale, când interiorul și terasa sunt deschise publicului.
Cine a proiectat Arcul de Triumf?
Arhitectul Petre Antonescu, autorul atât al variantei din 1922, cât și al celei din piatră din 1936.