Palatul Parlamentului: istorie, cifre uimitoare și cum îl vizitezi

Publicat: noiembrie 5, 2026

Fațada Palatului Parlamentului din București

Palatul Parlamentului, cunoscut și ca Casa Poporului, este cea mai controversată clădire a României și una dintre cele mai impresionante din lume. Ridicat la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, palatul are 365.000 de metri pătrați de suprafață desfășurată și este considerat cea mai mare clădire administrativă civilă din lume și cea mai grea clădire de pe planetă.

Pentru turiști, vizita este o lecție de istorie recentă: pe de o parte vezi marmura, cristalul și sălile uriașe, pe de altă parte afli prețul acestui proiect, plătit cu demolarea unei mari părți din Bucureștiul istoric.

Informații practice (actualizat noiembrie 2026)

Adresă: Strada Izvor nr. 2-4, Sector 5, București; intrarea pentru vizitatori este pe partea dinspre Strada Izvor
Program: zilnic, 09:00–17:00 (traseul se poate modifica în funcție de evenimentele din clădire)
Tarif tur standard: 85 lei adulți, 55 lei studenți (19–26 ani, cu legitimație), 40 lei copii (7–18 ani); gratuit pentru copiii sub 7 ani și persoanele cu dizabilități
Programare: obligatorie; pentru 1–9 persoane se sună cu o zi înainte, de luni până vineri, între 09:00 și 16:00, la +40 733 558 102 sau +40 733 558 103 (pentru luni se programează vinerea)
Plata: biletele se cumpără în ziua vizitei, cu numerar sau card; nu se vând online pe site-ul oficial
Act de identitate: ia cu tine buletinul sau pașaportul; la intrare există control de securitate
Durata turului: aproximativ o oră

Cum ajungi la Palatul Parlamentului

Cu metroul: stația Izvor (M1/M3), apoi aproximativ 10 minute de mers pe jos
Pe jos: de la Piața Unirii, pe Bulevardul Unirii, ai palatul în față pe toată durata drumului
Cu mașina: există parcare în zona intrării de vizitare, dar locurile sunt limitate

Istoria Palatului Parlamentului

Contextul: cutremurul din 1977 și visul lui Ceaușescu

După cutremurul din 1977 și după vizitele sale în Coreea de Nord, Nicolae Ceaușescu a decis reconstruirea centrului Bucureștiului după un plan grandios. Inima proiectului era Casa Republicii, o clădire care să adăpostească principalele instituții ale statului.

Demolările

Pentru construcție a fost nivelat Dealul Uranus și a fost distrus cartierul Uranus-Izvor. Demolările au început în 1982. În total, aproximativ 7 kilometri pătrați din centrul vechi al orașului au fost rași de pe hartă, inclusiv biserici, mănăstiri și case istorice, iar circa 40.000 de oameni au fost mutați.

Construcția (1984–1997)

Piatra de temelie a fost pusă pe 25 iunie 1984. Arhitectul-șef a fost Anca Petrescu, care avea doar 28 de ani când a fost numită, coordonând o echipă de aproximativ 700 de arhitecți. Pe șantier au lucrat, după diferite estimări, între 20.000 și 100.000 de oameni, inclusiv militari, lucrând în schimburi zi și noapte.

Clădirea are 84 de metri înălțime, 1.100 de încăperi și opt niveluri subterane. Cel mai adânc dintre ele adăpostește un buncăr antiatomic. Materialele sunt aproape în totalitate românești: aproximativ 1.000.000 de metri cubi de marmură, 3.500 de tone de cristal (480 de candelabre și 1.409 corpuri de iluminat), 900.000 de metri cubi de lemn și 200.000 de metri pătrați de covoare de lână.

După 1989

Ceaușescu nu a apucat să vadă palatul terminat. După Revoluție s-a discutat chiar demolarea lui, dar în final clădirea a fost finalizată parțial și preluată de instituțiile statului. Camera Deputaților funcționează aici din 1994, iar Senatul din 2004. Palatul mai găzduiește Curtea Constituțională, un centru internațional de conferințe și Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC).

Ce vezi la vizită

Sălile de recepție: săli uriașe cu plafoane decorate, candelabre de cristal și pereți de marmură
Sala Unirii: una dintre cele mai spectaculoase săli, cu înălțime de mai multe etaje
Holurile și scările de onoare: marmură albă și roșie, lambriuri de lemn sculptat
Balconul central: cu vedere de-a lungul Bulevardului Unirii, gândit inițial ca loc de unde liderul să se adreseze mulțimii
Expozițiile temporare: sala de expoziții „Constantin Brâncuși”, unde se află și punctul de informare
Traseul exact variază de la o zi la alta, în funcție de evenimentele din clădire; îl afli la programare

Sfaturi practice și greșeli de evitat

Nu veni fără programare: fără ea riști să nu prinzi loc în tur
Ia actul de identitate; fără el nu intri
Ajunge cu 15–20 de minute înainte pentru controlul de securitate
Poartă încălțăminte comodă: turul înseamnă mult mers și scări
Dacă vrei și interiorul MNAC, intrarea muzeului este separată și are bilet propriu

Ce poți vizita în apropiere

Dealul Patriarhiei: unul dintre puținele ansambluri istorice salvate în zonă
Centrul Vechi: Curtea Veche, Hanul lui Manuc și Biserica Stavropoleos, la circa 20 de minute de mers
Ateneul Român: o altă perspectivă asupra Bucureștiului, în ghidul nostru despre Ateneul Român
Arcul de Triumf: vezi ghidul nostru despre Arcul de Triumf din București

Întrebări frecvente

Cât costă vizita la Palatul Parlamentului?

Turul standard costă 85 lei pentru adulți, 55 lei pentru studenți și 40 lei pentru copiii între 7 și 18 ani. Copiii sub 7 ani intră gratuit.

Trebuie să fac programare?

Da. Pentru grupuri de până la 9 persoane se sună cu o zi înainte, iar grupurile de 10 sau mai multe persoane trimit un e-mail cu cel puțin 3 zile înainte.

Cât de mare este Palatul Parlamentului?

Are o suprafață desfășurată de 365.000 de metri pătrați, 84 de metri înălțime și 1.100 de încăperi, plus opt niveluri subterane.

Cine a proiectat Palatul Parlamentului?

Arhitectul-șef a fost Anca Petrescu, care a coordonat o echipă de aproximativ 700 de arhitecți.