Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus: ctitoria lui Constantin Brâncoveanu, dărâmarea din 1785 și locurile lui Arsenie Boca
La poalele Munților Făgăraș, acolo unde valea râului Sâmbăta se deschide spre Țara Făgărașului, se află unul dintre cele mai importante așezăminte monahale ortodoxe din Transilvania. Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus poartă numele ctitorului ei, domnitorul martir Constantin Brâncoveanu, și a trecut printr-o istorie zbuciumată: ridicată, dărâmată cu tunul, lăsată în ruină aproape un secol și jumătate și apoi refăcută.
Astăzi, mănăstirea atrage în fiecare an zeci de mii de pelerini și turiști, atrași atât de istoria locului, cât și de amintirea părintelui Arsenie Boca, care și-a început aici viața monahală.
Istoria Mănăstirii Brâncoveanu
Moșia Brâncovenilor
Satul Sâmbăta de Sus și moșia din jur au intrat în stăpânirea familiei Brâncoveanu în 1654, prin vornicul Preda Brâncoveanu, bunicul viitorului domnitor. Potrivit tradiției, el a ridicat aici o bisericuță de lemn pentru călugării care trăiau retrași în pădurile din zonă.
Biserica de zid a lui Constantin Brâncoveanu
În jurul anului 1696, Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești între 1688 și 1714, a înlocuit biserica de lemn cu una de piatră și cărămidă, iar până în 1701 mănăstirea era deja organizată. Gestul avea și o încărcătură politică: Transilvania se afla sub stăpânire habsburgică, iar ortodocșii români erau presați să treacă la unirea cu Biserica Romei. Ctitoria de la Sâmbăta a devenit un sprijin pentru ortodoxia transilvăneană.
Pictura interioară a bisericii a fost realizată mai târziu, în 1766, de zugravii Ionașcu și Pană.
Dărâmarea din 1785
După martiriul lui Brâncoveanu la Istanbul, în 1714, moșia a ieșit pentru o vreme din stăpânirea familiei. În contextul tensiunilor religioase din Transilvania, autoritățile habsburgice au ordonat distrugerea mai multor mănăstiri ortodoxe. În 1785, chiliile și zidurile Mănăstirii Sâmbăta au fost dărâmate cu tunul de trupele generalului Preiss. Din vechiul ansamblu au rămas doar biserica, grav afectată, și ruine.
Refacerea din secolul XX
Mănăstirea a renăscut abia în perioada interbelică. Între 1926 și 1936, din inițiativa mitropolitului Nicolae Bălan al Ardealului, vechea biserică a fost restaurată și viața monahală a fost reluată. În 1939 a venit aici tânărul ieromonah Arsenie Boca, care a devenit apoi stareț și a făcut din Sâmbăta un centru de pelerinaj până când autoritățile comuniste l-au îndepărtat.
După o nouă perioadă grea în anii comunismului, mitropolitul Antonie Plămădeală a coordonat, din 1985, construirea unui ansamblu nou, în stil brâncovenesc: o biserică mare, chilii, un paraclis, o bibliotecă, un muzeu și spații de conferințe, cunoscute sub numele de Academia Brâncoveanu.
Ce vezi la Mănăstirea Sâmbăta
Biserica veche
Este inima istorică a mănăstirii, singura construcție care a supraviețuit dărâmării din 1785. Pe pereți s-au păstrat fragmente din pictura din secolul al XVIII-lea, iar în pronaos vezi portretele votive ale familiei Brâncoveanu.
Biserica mare
Ridicată la sfârșitul secolului XX, biserica principală impresionează prin dimensiuni și prin pictura interioară realizată după canoanele bizantine. Aici se oficiază slujbele de duminică și de sărbători.
Arhitectura brâncovenească
Întregul ansamblu, cu arcade, coloane de piatră sculptată și pridvoare deschise, este un bun exemplu de stil brâncovenesc, cel care îmbină tradiția bizantină cu elemente renascentiste și baroce. Dacă ai vizitat mănăstirile Horezu sau Mogoșoaia, vei recunoaște imediat ornamentele.
Muzeul și icoanele pe sticlă
Muzeul mănăstirii adăpostește icoane vechi, cărți bisericești și obiecte de cult. Mănăstirea este cunoscută și pentru atelierul de icoane pe sticlă, o tradiție specifică satelor din Țara Făgărașului.
Lacul și parcul
În curtea mănăstirii se află un lac cu păstrăvi și un parc îngrijit, cu vedere spre munți. Pescuitul este interzis, dar liniștea locului merită un popas.
Izvorul și chilia părintelui Arsenie Boca
La câteva sute de metri de mănăstire se află izvorul părintelui Arsenie, iar mai sus, pe Valea Sâmbetei, chilia săpată în stâncă unde acesta se retrăgea pentru rugăciune. Drumul spre chilie este un traseu montan, așa că ai nevoie de încălțăminte potrivită și de vreme bună.
Informații practice
Cum ajungi
- Mănăstirea se află în Țara Făgărașului, județul Brașov, la circa 15 km de localitatea Voila, de pe DN1 Brașov – Sibiu.
- Din Brașov, drumul durează aproximativ o oră și jumătate, iar din Sibiu, puțin peste o oră.
- Transportul în comun până la mănăstire este limitat; mașina este varianta cea mai comodă.
Program și acces
- Mănăstirea poate fi vizitată zilnic, de dimineața până seara. Accesul în incintă este gratuit.
- Ținuta trebuie să fie decentă: umeri și genunchi acoperiți, iar femeile își pot acoperi capul în biserică.
- Fotografierea în interiorul bisericilor poate fi restricționată; întreabă înainte.
Sărbători importante
- Izvorul Tămăduirii, în prima vineri după Paști, unul dintre hramurile mănăstirii.
- Adormirea Maicii Domnului, pe 15 august, când la Sâmbăta vin mii de credincioși.
- Sfinții Martiri Brâncoveni, pomeniți pe 16 august.
Cât timp îți trebuie
O vizită a mănăstirii durează în jur de o oră. Dacă mergi și la izvor sau urci spre chilia părintelui Arsenie, rezervă o jumătate de zi.
Ce mai poți vizita în zonă
- Cetatea Făgărașului, la circa 25 km.
- Castelul Brukenthal din Sâmbăta de Jos și herghelia de cai lipițani.
- Transfăgărășanul, pentru o excursie pe drumul care traversează Munții Făgăraș.
Întrebări frecvente
Cine a ctitorit Mănăstirea Sâmbăta de Sus?
Domnitorul Constantin Brâncoveanu, în jurul anului 1696, pe locul unei biserici de lemn ridicate de familia sa.
De ce a fost distrusă mănăstirea?
În 1785, în contextul presiunilor habsburgice asupra ortodocșilor din Transilvania, chiliile și zidurile au fost dărâmate cu tunul. A rămas doar biserica.
Care este legătura cu Arsenie Boca?
Părintele Arsenie Boca a venit la Sâmbăta în 1939 și a fost stareț aici, iar izvorul și chilia lui din Valea Sâmbetei sunt astăzi locuri de pelerinaj.
Se plătește intrarea?
Nu. Accesul în incinta mănăstirii este gratuit.